joi, 7 ianuarie 2010

înjunghiat ca o linişte

am caftit-o pe Mona
şi
cred că nici de data asta
nu o să-mi iasă un poem
mârlănesc
chiar dacă stau cu ţuica şi
telemeaua pe burtă
numărând ciorile
aflate la un picior distanţă
una de alta
una pleacă altele vin

de aia sunt fericit
că nu voi pricepe vreodată
cum alunecă iubirea
în ritmul acesta
o să mă-îmbăt
sinistru
şi exoftalmic
liniştit ca o înjunghiere

mâine
o să calc cu bocancii de plumb
un mâl pe sub apă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu