pe 19 august piticul cu mustaţă din piaţă
a căscat a desfăcut braţele cu degetele boante spre capăt
şi apoi s-a autoîmbrăţişat ca un rockstar era vesel
s-au urnit două osii pe undeva iar berzele cu mare cu mic
au pornit ţinându-se de aer ca de nişte pereţi uşor întrebătoare
pe o foaie neîncepută la vale printre arborii albi din cer
ca şi cum ceea consideram aprioric ca fiind nesigur
ar fi de-acuma precis acea inimă incertă impulsul speranţa
roşeala obrazului acea căldură promisă sau memorie sau
sâmbure de cireaşă cu totul fotografiat în sertare pe 19 august
tata s-a gândit la mama Ioana s-a întins după o ţigară
şi a lăsat o amprentă a fost un fel de căldură în care frunzele
au păşit spre o moliciune de fruct
cu o certitudine de pahar plin şi înclinat spre buzele aurului
în care clipa sau foşnetul cântăresc exact cât umbra.
