astă seară dansăm în familie

29 decembre, un an de la începutul mileniului trei după Iisus Cristos şi o mansardă luminată sărăcăcios în care se adună o seamă de oameni de vârste incerte cu frunţile ca într-un tablou de Rembrandt, sub un tavan înclinat, ca nişte şoricei sub divanul celest.

ce adună oamenii în afară de foame şi faimă ?

protagoniştii sunt un soi de balerini ai cuvintelor aflaţi într-o tresărire din vis.

câteva beri, un fum de ţigară învelind totul ca o plapumă violet.

o fată frumoasă cu nas acvilin şi o privire ingenuă, cuvinte sărăcăcioase,

of, doctori, reţeta mea e o bancnotă albă! lume cherchelită, trasoare, ipoteze şi unul chel care vorbeşte pe lângă orice subiect.

a citit Claudiu Dobre, Paul Mihalache, George Serediuc, subsemnatul şi Florin Prodan. câştigul acestei seri a fost întâlnirea noastră a celor care nu ne-am găsit locul, a celor rebeli şi pasionaţi, de un dezinteres strigător la cer.

câteva beri, Constantin Arcu, Sabina Fânaru, artişti plastici, un chitarist drag, Nicu Marcu, Sagy, pardoseala din lemn de brad înegrită, fiindcă reţeta mea e o bancnotă albă.

lansarea antologiei Zidul de Hârtie

sâmbătă 07 mai ora 14 Biblioteca Judeţeană Suceava, vă rugăm să participaţi!

festivalul Zidului de Hârtie

printemp des poetes

Cu ocazia Printemp des Poetes am fost la Biblioteca Judeţeană Suceava invitat de către doamna Angela Furtună sub emblema Zidul de Hârtie şi am citit câteva poesii mai noi iar Andreea Teliban a avut graţia şi bunăvoinţa să-mi recite şi ea câteva. S-a citit din mai mulţi poeţi sau poetese, iar audienţa a fost fermecătoare, formată din vreo 15 elevi din clasele finale ale Colegiului Mihai Eminescu. Aceştia din urmă şi-au scos caietele şi au început să ne răsfeţe cu poeziile lor de o maturitate şi o modernitate remarcabilă, frumoase prin oralitatea şi afectivitatea lor umană. Doamna Angela Furtună a recitat din poezia franceză, din Tristan Tzara, Marta Petreu, Mariana Marin şi o poezie din ultimul ei volum, ceva emoţionant despre experinţa fluidă şi totodată înaripată a spitalizării, căci vorba lui Cioran, orice boală e o iniţiere. Andreea a citit din Cristian Popescu, din Ioan Es Pop şi chiar un poem recent al ei, ceva despre moartea care urcă o scară, ceva concentric şi cu o prozodie cum îmi place mie, în genul lui Felix Grande. Am citit ba unii, ba alţii, amestecat şi uşor frenetic, dar tot ceea ce vreau să transmit este că am o stare de foarte bine, datorată sentimentului că a fost celebrată poezia şi cuvântul. M-am simţit bine, asta o să ţin minte.

fotografii de la ediţia 7 a cenaclului Junimea nouă

am fost onorat cu desăvârşire şi am primit cu toată umilinţa darul de a citi acolo unde au citit pentru prima oară Eminescu, Creangă şi Caragiale, cei care ne-au dat o limbă.