mi-amintesc că aveai negreală sub unghiile de la picioare
păreai neviclean la prima impresie ofereai încredere ca membru de vază. o tuşă bemol de
distincţie care ți-ar fi permis să cerşesti sau să răstoarni. puteai desigur să păstrezi punga sau să o dai unui apropiat.
azi aşteptai în arşiţă tăcut in corpul unui comerciant
de tablouri. imitații ieftine și inutile. uneori ești obositor pentru că te gândești prea mult la noi. aveai degetele lungi şi drepte iar atunci când
explicai palmele tale semănau galbenele. ce frumos ai vorbit tu despre libertate și te-au împuns cu ea. ca și acum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu