sâmbătă, 18 iulie 2020

dragă tată

îți amintești poveștile noastre despre lumină, tată?
acele mici întrebări.
camera semăna cu o peșteră. era ca acum 30000 de ani.

tu stăteai pe genunchii tăi eu visam să devin un om fericit.
îmi explicai despre echilibrul puterilor. aici în subterană am o singură lumînare.

una singură ca un glonț moale. îmi imaginez că ai primit-o la nunta ta. în orice caz, esti un om fericit. ai fost lăsat în pace. acum e altfel.

fericiți cei care seamănă
ar fi putut continua Hristos. sau cei care cântă prin casă. fericiți cei care citesc povești nemuritoare fericiți cei care zâmbesc dimineața și așa mai departe.

de multe ori mă gândesc că nici un pas nu mă desparte de tine. dacă vrei poți sta pe genunchii mei. îți pot canta cu ușurință câteva melodii de la cenaclul flacăra.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu