Nu ştiu ce-a fost în mintea lui
atunci când m-a luat de mână şi grijuliu
am coborât promontoriul.
Frigea nisipul în satul acela de pescari
iar
plasele sărate se întindeau
până în locul acela gălbui de lângă cer.
Poate îşi căuta identitatea. Oamenii erau
slabi ca nişte parâme şi bărcile, ah,
bărcile! Acum e plecat acolo unde liniile
Se întâlnesc. I-am împrumutat camera
pentru această monografie. A plecat
singur
afară e cald şi eu îl aştept în sat.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu