are rost tot ce a fost tot ce ar putea
să mai vină strecurat prin frunzişuri precum
să mai vină strecurat prin frunzişuri precum
razele soarelui uneori după-amiaza?
mi se par toţi oamenii străpunşi de lumină.
mi se par toţi oamenii străpunşi de lumină.
momentul acela, momentul acesta,
sarcina explicită, bobul de strugure ruginit în
şosele precum Iisus pe streaşina lumii.
Aici ”steașina” e scris cu premeditare, un cuvânt inventat?
RăspundețiȘtergeree o greseala/corectez/scuze am cam abandonat blogul sau scriu pe fuga
RăspundețiȘtergereÎncep să cam eșueze blogurile, ca balenele și orice formă de adresare.
RăspundețiȘtergereÎmi place la poeziile tale o anume pendulare abstract-concret, destul de bizară, ca mișcarea calului pe tabla de șah.