rar, se întîmplă să trec pe
scurtătura dintre blocuri
pe care mergeam cu cheia de gât la școală.
de atunci în zonă s-a ridicat un cimitir. rar,
câte un copil dă capacul sicriului la o parte și iese din negura
galaxiei.
lumina luminează în
întuneric și întunericul
n-a biruit-o. poate vom vedea
pământul unit ca o monedă
imensă –n ocean. pământul cu ferigi uriașe străbătut
ca un fior de centauri.
copii spun bancuri porcoase
râd şi trec mai departe. se nivelează se construiesc cimitire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu