există ceva mai profund decât o uşă
ca un balansoar în care inima reazemă
o lună oarbă. un calendar.
în acel spaţiu imaginile macină stâncile negre
ca un sunet îmbibat de nevoie şi forţă.
în linişte. poate aşa se descoperă dragostea
sau răbdarea de a muri pe trotuarele uscate
de frig şi miere. fii sincer prietene! toţi ajungem
pe crucea aceloraşi certitudini.
hai acasă. între ziua de azi ziua de ieri
şi ziua de mâine e un nor de stele!
mamele au plecat la război!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu