Pentru ce trăim?
Pentru viață?
E un nonsens ai aflat?
Poate cineva să fie viu fară instinct?
Poate ești un copac doborât de furtună
Smuls de negura războaielor, cu rădăcinile
Respirând,
Poate ești menit să fii luat în seamă
Doar de tine însuți.
Ești un adormit pe picioare, dragul meu
Căderile-s imaginare,
Lasă-mă să cresc!
Pentru ce trăim dacă tot înbătrânim sau murim?
Noi suntem acei tineri!
Și tu vei muri, nu-i așa?
Unde e moartea și n-am străpuns-o? Taci te rog!
De ce?
Pentru curaj mai întâi!
Și apoi?
Pentru cineva anume.
Pentru cine?
Pentru Dumnezeu, taci!
Pentru Dumnezeu?
Taci!
Cine este Dumnezeu?
Taci, sau ascultă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu