Binecuvântată fie ploaia care aduce depărtarea şi răcoarea în cuşcă. În camarela intră zvonul picurilor din streşini. Retragerea. Cu o bere mică în faţă sunt gata să revăd castelul de cărţi. Luna plină şi maiestuoasă în vârful perilor, cu misterul ei de subsol îngândurată şi limpede. Mamă, dumnezeu există? E în spatele lunii, spunea ea. Ai să pricepi tu când o să fii mare. Şi apoi o stradă largă din capitală, visavis de magazinul Cocor un centru de optică de unde am luat prima pereche de ochelari cu rame metalice de inox, cumva alungite ca nişte buzunare potrivite pentru fiecare ochi. Şi mai departe pornind dintr-un evantai străduţele înspre hanul lui Manuc spre care priveam temător ca spre o înălţime a istoriei în capătul unor trepte. Zăpuşeala serilor de vară, primii ani şi gustul de Coca Cola din sticlele mici.
Deocamdată atâta trebuie să ştii: orice lucru are o rezolvare. Injecţiile anuale cu vitamina C, cavitul de pe uşa frigiderului, toate aceste epifanii cu care eşti contemporan. Ceafa de porc, macaroanele cu brânză telemea, mierea şi nucile. Bicicleta roşie marca Pionier cu roţi graţioase.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu