29 decembre, un an de la începutul mileniului trei după Iisus Cristos şi o mansardă luminată sărăcăcios în care se adună o seamă de oameni de vârste incerte cu frunţile ca într-un tablou de Rembrandt, sub un tavan înclinat, ca nişte şoricei sub divanul celest.
ce adună oamenii în afară de foame şi faimă ?
protagoniştii sunt un soi de balerini ai cuvintelor aflaţi într-o tresărire din vis.
câteva beri, un fum de ţigară învelind totul ca o plapumă violet.
o fată frumoasă cu nas acvilin şi o privire ingenuă, cuvinte sărăcăcioase,
of, doctori, reţeta mea e o bancnotă albă! lume cherchelită, trasoare, ipoteze şi unul chel care vorbeşte pe lângă orice subiect.
a citit Claudiu Dobre, Paul Mihalache, George Serediuc, subsemnatul şi Florin Prodan. câştigul acestei seri a fost întâlnirea noastră a celor care nu ne-am găsit locul, a celor rebeli şi pasionaţi, de un dezinteres strigător la cer.
câteva beri, Constantin Arcu, Sabina Fânaru, artişti plastici, un chitarist drag, Nicu Marcu, Sagy, pardoseala din lemn de brad înegrită, fiindcă reţeta mea e o bancnotă albă.
cea mai frumoasa cronica de cenaclu! un sincer bravo!
RăspundețiȘtergerein acelasi timp un excelent poem...
RăspundețiȘtergere