luni, 4 martie 2013

de ce să nu visăm nu costă nimic
cu precădere în vremea musonului. e lucrul cel mai legal.
uneori mă gândesc şi eu la moarte
dar nu pot spune că o doresc. ar fi o exagerare.

într-o zi am văzut o lumânare sfârşită. un fum spaţial
cu iz de lebădă. atunci pentru
prima oară m-am gândit că aş putea visa anumite fetişuri
care depăşesc cadrul natural al domnului Eminescu.

m-am imaginat pe un pat de lemne într-un spaţiu neted
nu crengi nu vreascuri putrede ci esenţă tare.  să ardă tot 
sufletul răsfirat şi să cânte albumul acela a lui U2
Achtung Baybe care începe sau se termină cu dragostea e oarbă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu