vineri, 4 noiembrie 2011

egiga goramen

                                                                    poetului trac


într-o zi în aparenţă ca toate celelalte am început să număr
inimile curate şi vă asigur nu e deloc o intreprindere uşoară
atunci când te plimbi seara prin ceaţa lampioanelor
de odinioară această activitate îţi ia ceva din suflu în special
când urci şi te gândeşti la privirile celor tineri la războaie
râsete foamete la pornografia care curge ca o lavă
îmbibată cu grija de a plăti aerul pâna la ultima centimă
lăsaţi-mă în pace ! striga un nebun într-o carte

şi am început să simt cum dispare oraşul mânăstirile devin
ultimele falange de piatră deşertul îmi înghite coliba vâslesc
şi dorm mă trezesc iar apoi vâslesc pe o galeră lucidă
ar trebui să fac o fotografie ca să pot numără ceva din vortexul
cioburilor care mă zgârie dar eu nu sunt un beţiv violent
umblu după o inimă curată iar uneori aş vrea să dau peste o carte 
care să mă spele ca plânsul în hohote ca mână întinsă de  
abatele Faria după nu mai reţin câţi ani de săpături istovitoare.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu