luni, 3 decembrie 2012

oamenii se aşează pe scaune
cu aceste costume. 
mişcările capului pornesc de la ceafă.

aceşti oameni îmi doresc binele
aceste poştalioane epuizate precum insomniile
ce consumă o flacără uleioasă

statui cu antebraţul flexat cu arătătorul
şi palma ca o invitaţie
această fiinţă care a murit pentru mine

îndepărtat cu buzele sparte de îngerul
tăcerii aceşti oameni sticloşi
îmi zgârie pieptul toate acestea

cu galeriile lor ca ultimele firmituri ale jertfei.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu