după-amiezele

m-au fascinat după-amiezele
în care umpli
cana cu rugăciune clocotită
o aşezi peste piept
şi aştepţi cu încrederea
nesperată
ceva ce va urma
în coşul de nuiele uitat
prin magazia de scândură
din coasta bălţii

fereastra scârţâie
doi ochi între trestii
un salt urmat
de clipocitul gutural ca o
reflexie încercuită
ştii că trăieşti
o după-amiază e mişcarea mâinii
mobilierul covoarele
lingura ce curătă farfuria
digestia.