miercuri, 23 decembrie 2009

tratament cu alb


nu eram hotărât să îţi spun chestia asta
dar ar trebui
sincer
să o iei ca pe un compliment
eşti alb ca un blitz
când mă îndoi să vâslesc
pe un vârf de cuţit
intră mai mult aer între vertebre
zâmbesc
când faci injecţia despre care spuneai
că mă va face să uit
de la mijloc în jos

pe masă sunt o pasăre
crăcănată ai mănuşile pline
de zăpadă neagră
şi timpul scurs dintre bătăile inimii alunecă
jos
e o linişte în care mă zăresc ştergând
o fereastră
spiralat puţin ipohondru în ideea
că boala smereşte
cu o recompensa savuroasă
de candidat la convalescenţă îmi spun
că mereu neştiut între noduri
mi-am descoperit statura înaltă

nu eram hotărât să mătur curtea
să îmi ghiorăie maţele să te caut acum sunt.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu