cu un miel pe ceafă veneam dintr-o după-amiază vântoasă
tocmai ieşită din praf
într-o intersecţie pietruită
tălpile se lipeau cu un soi de sete sau de osteneală,
două maici ca nişte vipere brune se cuibăreau
într-o scobitură
pe nişte bănci zgâriate de soare cu cheia,
o alta cu ochelari cu lentile heliomate şi rame din aur
ţinea două ciocănele ca nişte limbi înclinate de ceas,
când deodată o femeie gravidă s-a spart
printre cioturile de trandafiri, chiar acolo,
asemenea ramurii pregătită de floare şi rugină
sau mai degrabă cu un clipocit gutural ca de animal
cu jugulara secţionată, aşteptând cu ochii ficşi
lichiorul tulbure dintre viaţă şi moarte,
într-o chiuvetă şuiera un aer moale, prin glezne îmi treceau
în sus nişte viermi fericiţi
într-un lighean la umbră se legănau plânsurile de anul trecut
iar pe turlă foşgăia o folie nervoasă de plastic.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu