aprinse o ţigară şi îsi privi viaţa cu un soi de resemnare a încăperilor înalte şi întunecoase
pe urmă strecură o privire spre ziarul Le monde împăturit pe o margine de masă
în zare ochii i se se loviră de ceva negru si ceruit asemănător unui dos de oglindă
mai departe învârtejeala porumbeilor
forfota unor vrăbii în tufişul înalt cu frunzele mici şi nuanţe de verde brun
imagini pe undeva determinste care îi aminteau de Burgas şi crengile grele ale teilor în floare
omul care admira pe plajă dimineaţa cu cea mai senilă emoţie salturile delfinilor
cu o motivaţia lor neînţeleasă ca un fel de bucurie infinită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu