detaşat şi negru

azi noapte se făcuse târziu
era unu jumate
clipeam
mă usturau ochii
şi tot mai defrişam la un poem
dezumflat
oricum
am lipăit pe parchet cu umbra
masivă
pe urmă m-am băgat sub pătura
reavănă
geamul era deschis
iar un câine hăpăia aerul gutural
când m-a încercat regretul
unei întrebări
nepuse
a unei rugăciuni care să comprime
tristeţea de a locui
la etaj
sau chiar în viaţa mea
în final
cuibărindu-mi craniul în pernă
ciufulit
m-am întrebat
tumefiat dar detaşat şi negru
pe dedesubt
dacă voi găsi vreodată un lanţ
solid
care să mă tragă în sus
şi să mai totuşi rămână ceva carne
în inima mea.