filă de jurnal

soarele pare
a fi
o evanescentă ameninţare
ce dă târcoale
coteţului ăsta precis
jumătate dintre oameni
dorm
jumătate mai speră să fie treji
în esenţă cam toţi
putem fi
oleacă mangă
somnoroşi sau mizantropi
acompaniaţi de fanfară
cum eram eu
chiar azi dimineaţă
când am vârât cheia în contact
şi mi-am amintit
că mai am de luat o hârtie de la birou
aşa că m-am dat jos
am păşit
dar când am ajuns la uşă am intuit
un fâşâit
şi brusc am ştiut
că se duce camionul la vale
am trăit un moment de clarviziune
prin diafragma aparat foto
din acelea clasice
asimilabil cu creierul meu zbârcit
am simţit cât mai am de plătit
cum pot să devină toate
infidele ori zdrenţe
aşa că
am fandat am sărit
de parcă tocmai mi-ar fi servit
mingea la fileu
în final
exact în buza prăpastiei am tras frâna
de mână cu mâna mea
spunându-mi că
lucrurile astea mici care erup din lumină
cum e capul unei femei
din spate
peisajul unui tip cu cămaşa vag şuie
descheiată
şi cu ziarul împăturit pe lat
în palmă
sau cei doi studenţi presupun care se ţin
de după şold
şi se sărută în stradă sută la sută
neîndoielnic
lasă ceva nesupravegheat să se ducă la vale.