instalez o versiune mai veche a mea. simt cum se învârte pămîntul cum se topesc tesuturile pe oase se scurg ca-ntr-un efect special din Terminatorul 2. un gest obscen mă mai ține în viață un scurtcircuit în femur.
tu stai la masă și învirți în pumn zarurile. un pumn mare cât o găleată. eu am o ureche trombon și cu ea aud cum vine Crăciunul. versiunea mea veche
se uită la filmele cu Bette Davis. sînt fascinant de frumusețea exoftalmiei.
tu stai la masă și-mi vorbești despre sfârșitul lumii, despre uciderea pruncilor și alte minunății. versiunea mea veche visează un foc de tabără o îmbrățișare limpede sau cerul deșertului. din beznă apare paharul cu vin roșu și spui: aceasta e ora aceasta culoarea hai să ne ne simțim bine pînă la sfîrșitul lumii.
The end.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu