prezentul ascuns

ceasurile se lipesc de cer
o lişiţă cade cu un vâjâit scurt
bunicul are o mână de scândură
un ochi cald în asfalt
nu prea adânc
cât o lacrimã

cuvintele scot capu din vizuina umedã
doi pui de leu cu mersul lor moale
un ciob strãlucitor în coaja
noduroasã

papucii scâlciaţi sunt un fel de oi
cu dinţii trişti ca nişte cioturi murate
vor să-mi leorpãie din sânge
douã pãcate
se trânteşte o uşă de un perete
care nu mai există.