vineri, 13 aprilie 2012

Daniel

Eu scriu poezie într-un oraş
est european
destul de mic.

Recitările mele destul de ursuze
în faţa foilor mâzgălite
nu le aude nimeni.

Această discreţie
are un fel de limpiditate care
mă încurajează.

Într-o ţară est europeană
în barul acela
ponosit ca adolescenţa un chitarist
                       
de vreo 45 de ani vine şi-mi spune 
că pământul ăsta e sterp
trăgând din ţigară.

Uneori simt cum creşte un clopot.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu