Insula

mă trezesc în mijlocul unui vis
pe-o insulă îmbrăţişată sufocant
de numai şi numai

apă,
uneori, obosit de aceste bizare visări,

adorm buştean
şi atunci mă trezesc doar braţele
care îmi piaptănă sufletul
vorbesc cu geamătul vântului

spunând:
tu nu exişti,  apoi mă închid
asemenea unei verigi de lanţ,
visez din nou că insula de ieri

are legătură
cu cea de azi, că a fost ieri,
că este azi, apoi nu ştiu ce mai este,
aşa că aştept pe jumătate fericit,

miros lumina
şi mă tot gândesc, uneori frenetic,

dacă sunt în formă
să calc pe ape în căutarea celuilalt mal.


2008