seară de seară aceeaşi poveste
doar mlădierea vocii diferă
o mamă cu trei copii şi un bătrân care răsuflă pe gură
cu tendoanele arcuite
pipăind ca pe o pistă mângâietoare cearceaful,
în depărtare o stradă puţin întinată cerul rotund
o mie de morţi licurind,
pe docuri frisonul,
ar putea încăpea într-o floare plăpândă,
fornăitul cailor prin ceaţa verzuie
mezinul cu gândul la craniile din fereastra de lemn,
mormintele abia văruite,
toate ar putea încăpea într-o floare plăpândă,
seară de seară mireasa vine în sânge
focul e ca o viperă rugătoare
mai apoii încalec pe-o căpşună
pipăind ca pe o pistă mângâietoare cearceaful.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu