Prin fața fântânii abundent decorate trecea o femeie poet cu un rucsăcel gri în spate.
Pășea larg ca și cum mersul ei nu era ceva implicit ci un resort elaborat, o opțiune de viață.
M-am luat după ea, avea doi cârlionți rebeli pe ceafă, un gât ca o tulpină de plantă.
Intră într-o biserică unde era destul de întuneric și se auzeau șoapte din altar. Se strecură după un colț, probabil în zona administrativă, încalecă o mătură cu fusta ei lila și începu să dea rotocoale largi prin naosul bisericii.
M-am gândit că poate e o dakini.
Semăna puțin cu Marlin Monroe dar nu era blondă și nu era nimic plat în trăsăturile ei înfierbântate.
După ce ieși în sfârșit din biserică, își trase rasuflarea, se așeză pe o bancă și din rucsacel scoase o agendă cu coperțile verzi. Când a deschis gentuța, pentru o clipă am zărit strălucirea unui satâr. Sau era doar sticlirea ciudată din privirea ei.
Privirea poate fi uneori același lucru cu muzica, dar opus, fără sunet.
M-am așezat și eu pe o bancă, nu prea departe.
Când s-a ridicat, s-a uitat fix spre mine și chiar venea spre mine. Spionajul meu s-a sfârșit, mi-am zis. Primul meu impuls a fost să-i spun că strălucește, dar printre cuante s-a strecurat un vers care spunea că strălucirea e la final.
I-am spus totuși în gând: ești o rățușcă urâtă. Pentru că era frumoasă. Poate mi-a auzit gândul. Problema era că se apropia, devenea tot mai mare și din mers își arunca una câte una hainele ușoare de vară până când rămase complet goală cu un satâr mic de snițele într-o mână și cu agenda verde în cealaltă mână. Încă o chestiune înfricoșătoare era că îmbătrânea cu fiecare pas.
Am avut un prieten care a sfârșit tragic după ce s-a apropiat prea mult de o poetă, mi-am spus și am tulit-o cu o frică maximă cuibărită în oase. Nu am stat să mai privesc înapoi, dar am simțit o lovitură bestială în spate pentru că aruncase cu agenda și m-a nimerit.
Când am ajuns în capătul străzii cu inima bubuind am observat că nu mai aveam haine nici eu și când m-am uitat și mai bine, nu era nicio stradă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu