scriu poezie dar aș scrie proză, mulți mă întreabă și eu chiar, dacă asta e poezie.
Îmi spun că trebuie să fie.
Mă pricep la poezie și la construcții, doar la astea două, dar nu am prea multă cultură sunt puțin leneș, sau nu am destulă ambiție.
În orice caz ceva e în neregulă cu mine, am un fel de spaimă, o făclie, ba nu, o falcă de rechin care defilează circular pe nesfârșitul ocean din piept. Și tresar, ca Bacovia când se gândea dacă a tras puntea de la mal, sper să îmi amintesc bine.
Am ceva fantezie și cu cunoștințele mele de inginer mă gândesc să construiesc o insulă misterioasă pe care să o dau gratis cui vreau eu.
Am 51 dar nu știu ce vârstă am.
Dacă nu știu eu, nimeni nu știe.
În rest, noapte bună tuturor celor care m-au încurajat să mă gândesc la speranță. Marilor spirite în special.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu