Oare Marx lenevea?

Privesc din bungalawul meu din jungla tropicală prin parbriz privesc prin ușa de sticlă, bungalawul se lichefiază curge prin mine, eul meu este și nu este mirat, ca o pisică în fața oglinzii. Aici.
Privesc trecătorii. E 6.30.
Ce-i scoate din casă în lumina rece?
Mă gândesc dacă părinții lor s-au iubit.
Adolescenți cu rucsace mici, fete cu ochelari merg pe jos undeva.
Oameni care învață sau care muncesc.
Oare Marx lenevea dimineața? Papagalul Ario mă ciupește de ceafă.
Capul retezat a lui Marx a prins rădăcini, din orbitele craniului iese un răsad de tomată. 

Zero prana, firav.
Și bungalawul meu e roșu, ca o păpușă emoționată.