2103

Mie îmi place să mă vait cum altora să se alinte.

De ziua internațională a poeziei, sub cerul cu transparențe albastre, mă vait sănătos, în singurătate, în punctul de echilibru.

Un vaiet abstract după altul.
E bun să dai, din contribuția lumii, un oftat lung cât un muget!

Hăulesc că vântul.
Imediat, în golul rămas se strecoară un aer nou sau poate vidul din spatele glonțul.
N-aș fi crezut că poți avea bucurii misterioase văitându-te.

Camera se umple cu fulgi de zăpadă în levitație.

E un cer frumos dacă îți imaginezi că privești prin apă!