Autoportret

Câteodată în prag de seară mă văd doar cât un screen shot care se pulverizează.
Atunci când mă văd fără ochi, este vorba despre cine sunt eu.

Așa îmi spune vocea.

Asta vine ca un mic dar legat cu o panglică roșie. Vine cu o bucurie modestă, pentru că e foarte diluată.
Vine fără nici un cuvânt.
Imediat ce dispare, mă simt călcat puternic în picioare.