marți, 30 martie 2021

3003

Lumina e întuneric.
Sunt un devot anonim al luminii necreate.
Sunt deci un devot al nopții.

Stau într-un scaun de paie.
Pot merge deocamdată
Sunt un devot al zeului pe care nu-l înțeleg. Cum se poate una ca asta?
Îmi imaginez că El, prin negura celor 5 lumi vede până la inima mea. E și misiunea Lui să mă găsească.

Îi cânt numele, îl dau dea dura prin sânge și limfă, îl lovesc de rădăcinile epidermei. Pun numele Lui în cap, în piept, în picioare, în stomac, în organe și alăută,  în ochi, în urechi, în gură cucută.
Soarele ajunge totuși la inima mea o ține în palmă puțin și o dă mai departe.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu