Trebuie lămâi

Ea știe exact cât valorez.
Uneori mă sună,  telefonul mă găsește peste tot și are un ton - mă întreabă ce fac sau unde sunt. Un ton ieșit parcă dintr-o misiune superioară, un ton tainic și impetuos. Dacă aș traduce în limba mea ar spune: te dețin. Nu sunt un sclav, totuși.
Sunt lucruri importante pe lumea asta. Obligații, onoare, oroare.
Los Angeles, Lahore, Lagos.
Trebuie lămâii.
Seara îi citesc producțiile mele literare. Unele. Pune bărbia în piept - îmi  imaginez că așa își deschide mai bine urechile.
După aia îmi dă verdictul. Așa îmi cunosc valoarea.