Întâlnirea

Victor a intrat în camera Milenei de pe stradă 7 cu mâinile îndesate în buzunare, ceea ce putea însemna că nu prea îi păsa, lucru cu totul neadevărat pentru că inima îi bătea nebunește. Milena însă, era întinsă în pat și fixa tavanul cu privirea, cu o acuratețe care crea senzația subliminală că tavanul, altfel, s-ar prăbuși imediat.

Prima dată Victor s-a gândit că e supărată, pe urmă și-a făcut o scurtă introspecție, întrebandu-se dacă să creadă sau nu în sufletul pereche. Nu, cu siguranță nu. Milena i se părea tot mai aproape iar tavanul tot mai sus, cu alte cuvinte o gură cât camera ei, părea să-l înghită. Deodată Milena dintr-un salt se aruncă asupra lui și îl trînti la podea. Tavanul căzu în plan secundar și câteva așchii de lemn spânzurau în hăul de deasupra.

Victor din cauza șocului rămase cu ochii închiși, tot aerul îi părăsise plămânii. Inima îi ieșea din piept ca un balon roșu cu formă de inimă și în aer plutea un miros uscat de tencuială.
Atunci Milena îi suflă între ochi și începu să râdă cu poftă. Victor atunci, fericit, se hotărî să moară repede. Ce ciudată e viața își spuse la final! Tocmai lui, unui necredincios, să i se întâmple una ca asta!